Apararea nationala in primejdie

Articolul a fost publicat în ziarul Rasunetul Bistrita, în data de 12.03.2010

 

APĂRAREA NAŢIONALĂ ÎN PRIMEJDIE

 

Citind Programul de Guvernare  pentru  perioada 2009 - 2012 am constatat cu surprindere că apărarea naţională este tratată la capitolul 23 din 26 capitole cât are programul. Un program de guvernare nu este o înşiruire de intenţii, ci este un document de conducere strategică. El este studiat cu atenţie de specialiştii din ţările Uniunii Europene, NATO şi alţi actori internaţionali. Un program de guvernare este un document care transmite semnale în mediile de afaceri şi de securitate internaţionale. 
         Cetăţenii trebuie să înţeleagă faptul că apărarea ţării noastre este de datoria statului român, iar NATO şi UE completează nevoile de apărare colectivă. Cu alte cuvinte, nici un stat nu îşi va trimite cetăţenii să moară pentru noi, iar noi să ne uităm la ei. Satul român şi-a armonizat legislaţia în materie de planificare a apărării cu statele NATO şi UE, dar această legislaţie mai trebuie şi cunoscută de guvernanţi ! În ce priveşte respectarea ei în relaţia cu aliaţii, aceasta devine o problemă de onoare. Statele se comportă între ele după aceleaşi reguli ca şi oamenii şi când ai pierdut onoarea, pierzi totul. În materie de apărare naţională, viaţa ne demonstrează că nu învăţăm nimic din istoria noastră şi a altora. Aduc în memoria cetăţenilor judeţului  nostru a faptului că militarii din judeţul nostru au deschis misiunile armatei romane în străinătate în AFRICA, ASIA şi în BALCANI. Pe profesionalismul şi seriozitatea lor s-au consolidat argumentele României pentru a accede în NATO. Pe apartenenţa ROMÂNIEI la NATO, am intrat în Uniunea Europeană şi nu pe alte criterii ! Aduc aminte tuturor oamenilor politici că militarii judeţului au deschis şi netezit calea României spre modernitate şi spre prosperitate. Amintesc cetăţenilor că, în ce priveşte apărarea ţării, trebuie multă prudenţă, iar încrederea în alţii trebuie să fie ponderată. Două exemple din istoria recentă întăresc afirmaţiile mele cu privire la prudenţă şi încredere. În CIPRU, în anul 1974, s-au confruntat două ţări NATO (GRECIA şi TURCIA), fără ca alianţa să aibă vreo reacţie. Înainte de cel de-al doilea război din Golf, Turcia a cerut, în baza articolului 5 din tratatul  NATO, intervenţia alianţei pentru eliminarea pericolului kurd. Alianţa a răspuns că este o problemă pe care trebuie să o rezolve Turcia singură, fără ajutorul partenerilor. Iată, aşadar, două exemple care ilustrează că apărarea ţării este o prioritate pentru orice guvern.

Guvernul Boc, orbit de succesul alegerilor şi de neputinţă, nu se poate orienta pe harta riscurilor şi ameninţărilor asupra securităţii naţionale. El se laudă că a câştigat toate campaniile electorale, lucru care este adevărat, dar tot atit de adevărat este că, deşi a câştigat războiul a pierdut PACEA SOCIALĂ care i-ar permite să aibă un orizont larg şi o înţelegere profundă a lucrurilor.

Trec peste supărarea de a fi plasat greşit apărarea în priorităţile guvernării şi mă opresc asupra conţinutului. Pentru a fi mai uşor de înţeles erorile grave în care se complace gunernul Boc, vă prezint, comparativ, ce zice legea 473 / 04. 11 2008 privind planificarea apărării, o lege aliniată la standardele alianţei NATO şi UE. Această lege este integratoare în mecanismele decizionale şi funcţionale ale alianţei şi UE. În concluzie, în alianţă sunt reguli şi proceduri unice, dacă nu le respecţi, îţi iei ŢARA, o duci la polul nord şi acolo faci cum vrei tu.
1. Legea 473 / 2008 privind planificarea apărării, dispune că la şase luni de la depunerea jurământului, Preşedintele României prezintă în Parlament, Strategia de apărare a ţării, care o adoptă în cadrul unei şedinţe comune. În forma finală, documentul are o acoperire temporală de cinci ani. Boc, în programul de guvernare al partidului pe care se spune că îl conduce, ne explică doct că strategia a fost adoptată în anul 2008, deci cu mult înainte de depunerea jurământului de către preşedinte !
2. În lege se specifică faptul că Ministerul Apărării Naţionale, pe baza Programului de Guvernare şi a Conceptului Strategic NATO, întocmeşte CARTA ALBĂ a guvernării, care este însuşită de Guvern, avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi supusă aprobării Parlamentului în cel mult şase luni de la acordarea încrederii Parlamentului. Boc, în programul de guvernare ne spune că  documentul este finalizat,  revizuit, dar încă neaprobat de Parlament, deci era gata înainte de investitura guvernului !
3. Pe baza CARTEI ALBE şi a Directivei Ministeriale a NATO, Ministerul Apărării Naţionale elaborează STRATEGIA MILITARĂ A ROMÂNIEI. Aceasta este avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, aprobată de guvern în cel mult trei luni de la apariţia CARTEI ALBE. Boc ne spune că Strategia Militară este deja în faza de proiect. Deci înainte de a fi  fost aprobat documentul pe baza căruia trebuia elaborată această Strategie ! 
4. Directiva de Planificare se elaborează  pe o perioadă de şase ani, evident, pe baza Cartei Albe, iar pe baza ei se întocmesc programele majore de înzestrare şi se alocă  resursele bugetare. Boc ne spune că, deja este elaborată aşa, fără susţinere, cu argumente, ci la plesneală, că altfel nu găsesc cuvinte.

Iată, aşadar, ce confuzii face guvernul într-un mecanism integrat de planificare NATO şi UE ! Este evident pentru oricare cetăţean că felul în care a fost elaborat acest capitol de guvernare  ne pune într-o lumină proastă în faţa aliaţilor şi toţi reprezentanţii noştri la sediile NATO şi UE trebuie să stea cu capul JOS. Mă întreb, oare toate capitolele sunt întocmite la fel, pe  scări, sau pe genunchi ? Poate da, poate nu, eu oricum, nu mă pricep decât la câteva, dar pentru cele unde am cunoştinţe am devenit curios. SOCIETATEA CIVILĂ trebuie să intervină şi să corecteze. FREAMATUL ACADEMIC nu trebuie să lipsească de aici: gata cu nespecialiştii ! SPECIALIŞTI, LA TREABĂ ! Intraţi în teren şi nu mai comentaţi în tribune !

 

Colonel (r) IOAN GAFTONE

România - ţara minunilor

A aparut in ziarul „Rasunetul” Bistrita din data de 11.03.2010

 

ROMÂNIA – ŢARA MINUNILOR !

 

Un prieten de-al meu, are un fost coleg de liceu militar plecat definitiv, cu forme legale, în Canada. Acolo a strâns de pe internet o serie de adevăruri care demonstrează că, România este o ţară a minunilor. Sigur că da, să nu credeţi cumva că a minunilor Dumnezeieşti ! Nu, este o ţară a minunilor absurde, gen Eugen Ionesco !

Aşadar, iată ce scrie colegul prietenului meu pe Internet:

România este o ţară de poveste.O ţară în care nimic nu este ce pare a fi. Credeţi-ne pe cuvânt ! Iată, câteva din MINUNILE de la noi din România:

-   Salariile CRESC, SCĂZÂND !

-         Pensiile sunt tot mai MARI, fiind REDUSE !

-         Medicamentele GRATUITE, trebuiesc CUMPĂRATE !

-         La robinete, apa caldă curge rece, iar apa potabilă nu este bună de băut !

-          PLĂTIM asistenţa medicală GRATUITĂ !

-         Avem un preşedinte care spune MEREU ADEVĂRUL, dar fiecare

 promisiune a lui se dovedeşte a fi o MARE MINCIUNĂ ! Culmea este că la fel se întâmplă şi cu primul ministru !

-         Premierul ştie întotdeauna CE VREA ROMÂNUL  fără ca acesta, românul adică,  să fie întrebat vreodată !

-         Banii ţării sunt tot mai puţini, dar avem din ce în ce miliardari mai  bogaţi!

-         Poporul primeşte tot mai mult (salarii şi pensii mărite, ajutoare sociale,

etc.), totuşi,  numărul săracilor sporeşte în fiecare zi !

          -   Cel mai performant guvern ales de preşedinte este acela care, tocmai fusese destituit pentru incompetenţă !

          -  Fiecare ministru jură astăzi cu mâna pe Biblie că doreşte binele poporului şi de a doua zi porneşte un program menit să-l distrugă !

          -  Salariile profesorilor au CRESCUT cu 50%,  prin REDUCEREA lor cu 15%!

          -  Într-un singur an au fost create 200.000 locuri de muncă şi ca urmare numărul şomerilor a crescut cu 300.000 !

          -  Este garantată libertatea de exprimare a cetăţeanului datorită efortului serviciilor speciale de a ne  asculta !

          -  Libertatea presei este sfântă, de aceea ajung în stare de faliment tot mai multe ziare antiguvernamentale !

          -  S-a redus cu peste 60% numărul taxelor şi impozitelor, dar plătim cu 20% mai multe taxe şi impozite !

          -  S-au desfiinţat peste 100 de agenţii guvernamentale prin creşterea numărului angajaţilor în plată ai acestora cu circa 10% !

          -  Cabinetul premierului a fost micşorat, desfiinţat chiar, prin angajarea în plus a câtorva zeci de consilieri personali ai primului ministru !

          -  Constituţia României este respectată de guvernanţi prin încălcarea fiecărui paragraf al ei,  sub îndrumarea atentă a primului ministru care este doctor în drept constituţional ! Şi, din nou culmea: la fel procedează şi preşedintele !

          -  Legile cele mai bune în România sunt cele care nemulţumesc pe toată lumea

          -  Avem şi o instituţie care se numeşte Direcţia Naţională Anticorupţie care a obţinut rezultate remarcabile în lupta împotriva corupţilor, fără să fie condamnat vreun corupt ! Ca urmare,  fără niciun corupt, am devenit  ţara cea mai coruptă din Europa !

          -  Deşi 60% din alegătorii cu drept de vot au optat pentru un preşedinte sau altul, adevăratul şef al statului a fost desemnat de „flacăra vilolet” !

          - O campanie electorală de câteva sute de milioane de euro a fost plătită cu numai cinci milioane de euro !

          -  Am fost o ţară fără premier două luni, având concomitent în funcţie trei prim miniştri: unul demis, unul interimar şi unul desemnat !

          -  Împrumuturile externe împovărătoare, menite să scoata ţara din criză, adâncesc şi mai grav criza !

          -  Avem o armată tot mai puternică, cu o dotare tot mai precară !

          -  Am intrat în Uniunea Europeană, trăim mai bine, dar o ducem de două ori mai prost decât înainte de a intra !

          -  Speranţa de viaţă este tot mai mare, prin creşterea fără precedent a MORTALITĂŢII !

          -  Şcoala este gratuită pentru toţi copiii, plătindu-se taxe şcolare tot mai mari !

          -  Pentru copiii preşcolari s-au înfiinţat tot mai multe grădiniţe, datorită reducerii drastice a celor existente !

          -  Analfabeţii (din ce în ce mai mulţi) nu numai că pot citi, ei chiar învaţă Legea circulaţiei şi obţin permisul de conducere !

          -  Turismul a cunoscut o creştere nemaiîntâlnită, ca urmare a scăderii numărului turiştilor cu peste 50%  faţă de anul precedent !

          -  S-au luat măsuri hotărâte de întărire a economiei prin desfiinţarea a 20.000 de întreprinderi lunar !

          -  Deşi, prin străduinţa guvernului, se produc anual zece pâini pe cap de locuitor, fiecare cetăţean are asigurată cel puţin o pâine în fiecare zi !

          -  Agricultura noastră poate hrăni 80 de milioane de oameni, ca urmare, peste 80 % din mâncarea zilnică a  românului este adusă din străinătate ! 

          - Petrolul produs de noi este cel mai ieftin din lume. Cum reuşim ? Îl plătim cu preţul cel mai mare din Europa ! Cu gazele se întâmplă la fel !

          -  Construim în fiecare an sute de kilometri de autostradă şi ca urmare avem autostrăzi tot mai puţine !

          -  Şi gropile din carosabil devin tot mai numeroase întrucât le astupăm continuu cu asfalt !

          -  ORICARE altă ţară cu atâtea MINUNI adunate laolaltă ar fi dispărut demult, noi existăm, ÎNCĂ !

          -  Mai sunt şi alte MINUNI în ţara asta ! În România, minunile nu se sfârşesc niciodată ! Şi asta şi pentru că, noi românii suntem un popor de POVESTE: ALEGEM, mereu şi mereu, CONDUCĂTORII cei mai capabili de MINUNĂŢII !

Poveste ADEVĂRATĂ, scrisă de un cetăţean ADEVĂRAT, al acestei ţări ADEVĂRATE !

Pt. Conformitate, col. (r) DORIN FILIP

REFORMA STATULUI ROMÂN ÎN VIZIUNEA UNUI OM SIMPLU

În ziua de 09 martie, în ziarul "Rasunetul" din Bistriţa a apărut articolul REFORMA STATULUI ROMÂN ÎN VIZIUNEA UNUI OM SIMPLU scris de colonel (r) IOAN GAFTONE

REFORMA STATULUI ROMÂN ÎN VIZIUNEA UNUI OM SIMPLU

 

Demografia este mama istoriei. Până acum, ea a fost de partea poporului român.

Cine a învăţat istoria cu profesori buni, a reţinut că nu memorarea anilor de domnie este importantă, ci faptele domnitorilor care au favorizat întâlnirea poporului cu destinul istoric, impactul şi consecinţele de valoare strategică a  acestor fapte. Momentele de afirmare naţională au coincis cu vârfurile evoluţiei  demografice. Desigur, demografia nu explică totul din evoluţia unui popor, dar reprezintă un factor ce nu poate fi exclus din ecuaţia explicaţiei. Pentru a porni la analiza acestui factor avem nevoie de o hartă imaginară care să menţină elementele majore şi să estompeze elementele fără relevanţă analitică. Demersul este simplu şi de bun simţ, dacă ne aducem aminte de regulile gândirii carteziene. Iată, aşadar, principalele repere demografice ale judeţului.

În judeţ trăiesc trei generaţii. O generaţie în analizele sociologice înseamnă 25 de ani. PRIMA GENERAŢIE, născută între anii 1944 şi 1966. Caracteristica ei este că s-a născut şi s-a format în anii socialismului şi i s-a promis că va ajunge să vadă comunismul. A rătăcit în pustiul socialismulu, cu sau fără MOISE. Începând cu anul 2010 şi până în anul 2031 această generaţie va intra în pensie. Toţi (sau marea lor majoritate) au locuinţe şi foarte puţini fac parte din populaţia migranţilor externi.

A DOUA GENERAŢIE, născuta între anii 1967 şi 1989 a intrat pe piaţa muncii începind cu 1983 şi a finalizat procesul de intrare în câmpul muncii în anii 2005 - 2006. Are o pondere mare  de migranţi.Va intra la pensie în anii  2031 – 2055. Cei din ţară lucrează mulţi la negru, fără a contribui la fondul de pensii. Foarte mulţi nu vor avea pensii deloc şi vor beneficia doar de VENITUL MINIM GARANTAT. Dacă nu evoluăm democratic, ei vor constitui masa de manevră electorală.
          A TREIA GENERAŢIE,  născută după anul 1989, va intra pe piaţa muncii în perioada 2010 - 2035. Are o pondere mare de migranţi externi. Nu au locuinţe şi s-au dezobişnuit de disconfortul din zona rurală. Vârsta medie va creşte de la 36,6 ani, cât a fost in anul 2005, la 51,6 în anul 2050, ceea ce înseamnă că 50% din populaţie va fi reprezentată de pensionari. Dramatică presiune pe asigurările sociale !
          FIECARE GENERAŢIE  are profilul psihologic diferit, în concordanţă cu  realizările şi frustrările ei. Dacă decidenţii politici erau oameni cu exerciţiul previziunii strategice, nu ajungeam aici ! .Decidenţii politici au adus NEPRICEPEREA, INCOMPETENŢA la faza de PERFECTIUNE. Eu îi apreciez pentru capacitatea lor de a nu pricepe lucruri simple. Fudulia nu le-o pricep,  dacă ar  avea o minimă educaţie a ascultării,  ar ţine seama de ce spun specialiştii din instituţiile statului. Populaţia ştie de ce au fost politizate toate instiuţiile, nu e proastă, aşa cum cred ei .Să o spunem clar: ei au politizat toate nivelurile ierarhice pentru a putea comunica doar cu aceste nivele ! Cu specialiştii dialogul fiind imposibil. Menţionez faptul că instituţiile statului sunt cu cel puţin 50 de ani în faţa nivelului decidenţilor politici. Nu mă credeţi ? Intraţi într-o  instituţie bancară şi apoi intraţi într-un sediu de partid. După cum eşti primit, cum ţi se vorbeşte, ce birotică au,  îţi dai seama că intri în alăa lume ! 

Iată, aşadar, harta simplificată a judeţului sub aspect demografic. Pe astfel de premise ar trebui să se contureze POLITICILE PUBLICE. Acestor generaţii de oameni trebuie adecvate politicile publice ! Pentru asta trebuie planuri de perspectivă, riguroase de care trebuie să ţină seama toti conducătorii – indiferent de partidul din care fac parte ! Aştept ca reforma statului să treacă de la faza luptei împotriva statului  la abordarea următoarelor probleme:
             1. rolul statului în economie ;
             2. echilibrarea raportului stat – cetăţean ;
             3. determinarea raporturilor stat naţional - instituţiile comunitare ;
             4. stabilirea cadrului de interdependenţă generat de globalizare ;
             5. stabilirea nivelului de cedare a suveranităţii către instituţiile comunitare ;
              6. stabilirea raporturilor statului român - societăţi multinaţionale ;
              7. stabilirea cadrului legal pentru raporturile cetăţeanului român cu băncile cu capital străin sau autohton ;
              8. sincronizarea agendei naţionale şi judeţene cu agenda europeană ; 
              9. gestionarea operativă a crizei structurale şi funcţionale a instituţiilor statului ; 
              10. poziţia României faţă de evoluţia raporturilor geopolitice şi geoeconomice.

Mi-ar  place să aud vocea parlamentarilor judeţului în astfel de probleme şi nu în poveşti de popă beat ! Unii cetăţeni ar putea zice că nu aceste lucruri trebuie să constituie agenda parlamentarilor, iar eu subliniez că într-o  societate globalizată, numai aşa putem rezolva problemele generaţiilor mai sus menţionate şi atât de rău lovite de soartă Cine reuşeşte să realizeze o linie de coeziune a acestor generaţii, să le unească, să le facă să creadă într-un ideal, să concentreze efortul lor într-o direcţie, nu în zece, să le contureze un orizont de speranţă, să configureze, în mod echilibrat structuri de putere din toate, se numeşte româneşte BARBAT DE STAT !.Aşa cum Imnul naţional l-a dat judeţul nostru, asa cum suntem reprezentaţi ca oraş pe Stema ţării, fie ca acest om sa existe printre noi. Să-l identificăm, să-l ajutăm toţi, să-l protejăm ca să ne lumineze calea ieşirii din deşert. Numai aşa ne-am întâlni, din nou, cu istoria şi OAMENII VOR FI CEL MAI MARE CAPITAL AL JUDETULUI !

Colonel (r) IOAN GAFTONE

În ziua de 06 martie 2010, în ziarul "Răsunetul " Bistriţa a apărut articolul de mai jos. 

MILITARII ACTIVI TREBUIE SĂ SOLICITE APLICAREA „CODULUI MUNCII” ÎN ARMATĂ

 

          Păi, dacă tot ne-am pus pe egalizarea a tot şi a toate, adică pe COMUNIZAREA

salariilor şi a pensiilor, îi sfătuiesc pe militarii activi din toate structurile Sistemului Naţional de Apărare să lupte pentru aplicarea CODULUI MUNCII în întregul sistem.

În acest fel, vor putea fi satisfăcuţi toţi purtătorii unui singur neuron (dacă îl au şi pe ăla !), toţi frustraţii instigaţi de grosolana manipulare a unor guvernanţi iresponsabili, frustraţi care urlă isteric: „Militarii au salarii şi pensii nesimţite !”

          Prin aplicarea Codului Muncii, s-ar institui obligativitatea a opt ore pe zi şi doar 40 de ore pe săptămână de lucru şi pentru militari. Tot ceea ce depăşeşte aceste ore, să fie ore suplimentare, ore pentru care, dacă nu sunt bani, să se asigure zile libere atunci când se strâng opt ore suplimentare. Evident că în zile de sărbători legale, sâmbăta şi duminica, orele lucrate vor fi plătite dublu, sau 4 ore vor face o zi liberă ! Stimaţi cititori ai ziarului „Răsunetul”, v-aş ruga să faceţi un simplu calcul şi veţi observa că, în această situaţie, militarii ar fi liberi apropate şapte – opt luni pe an ! În aplicaţii, în serviciul de zi sau de gardă (acolo unde se mai face !), pe timpul exerciţiilor de alarmă, pe timpul stării de necesitate, a situaţiilor de urgenţă, pe timpul cât îşi dau viaţa pe teatrele de război – Iraq, Afganistan, Kosovo, etc. – se va lucra DOAR OPT ORE. Că, vezi Doamne, ce fac militarii Armatei Române ! De 60 de ani nu a fost nici-un război în Românica ! Argumentele cretinoide a unor retardaţi mintal ! Uită că, de n-ar fi fost Armata română, cu „apeviştii” ei, cu militarii în termen sau cu termen redus, dacă această armată nu s-ar fi pregătit continuu, concomitent cu executarea unor misiuni în economia naţională, acum în România nu se mai vorbea româneşte, ci ruseşte, bulgăreşte şi, sigur că da, ungureşte ! Unii uită prea uşor de Planul Valev ! (Dobrogea – se „preda” Bulgariei, Transilvania – evident – Ungariei, Moldova se unea cu Basarabia, România rămânând pe crestele Carpaţilor şi o parte din Oltenia ! ASTA s-ar fi întâmplat FĂRĂ ARMATA ROMÂNĂ !

          De altfel, în perioada anilor 1945 – 1958, aproape că se reuşise desfiinţarea Armatei Române. Sub pretextul că ne apăra „marea noastră prietenă de la Răsărit”,  vânătorii de munte au fost desfiinţaţi, marina militară a fost văduvită de submarine şi de alte câteva nave de război, armata în întregul ei a fost pusă în subordinea unor „instructori” sovietici. 

Totuşi, până la urmă, Armata română şi-a revenit, încetul cu încetul şi a devenit, cu adevărat, o forţă. Prin anii ‘80, dupoă trădarea lui Pacepa, Ceauşescu, pentru a se da „mare apărător” al păcii, a redus bugetul apărării la doar 12 miliarde lei anual. Este demn de semnalat că, în acea perioadă, Armata română, atât prin activităţle ce le desfăşura în economia naţională – industrie, construcţii şi agricultură – cât şi prin exportul de armament şi tehnică româneşti, realiza, anual peste 15 miliarde lei. Cu alte cuvinte, armata devenise profitabilă, iară nu bugetară. Asta aşa, ca istorie a principiului contributivităţii !

          Revenind la CODUL MUNCII, pe de o parte, pentru a fi asemeni civililor cu care sunt "echivalaţi", militarii nu ar mai trebui obligaţi prin lege să se afle "în serviciul naţiunii" şi să îşi facă serviciul "pînă la sacrificiul vieţii" şi ar trebui eliminate interdicţiile ca ei să facă politică, să candideze la funcţii publice în stat sau să facă grevă, să facă parte din asociaţii profesionale sau sportive în alte condiţii decât în cadrul regulamentelor militare, să adere la numite culte religioase care "încalcă bunele moravuri", să se căsătorească cu apatrizi fără aprobarea ministrului, să participe la manifestaţii, să facă parte din orice sindicat doresc, etc., etc., etc.. Totodată, ca militarii să fie la fel cu civilii, foştii ofiţeri cer şi eliminarea interdicţiilor de a îndeplini alte funcţii fără acceptul ministrului şi de a avea o firmă, dar şi eliminarea sancţiunilor penale pentru cei ce refuză SĂ ÎNDEPLINEASCĂ ORDINUL, consemnul ori dezertează. Unde aţi mai văzut dumneavoastră o „dezertare” din fabrică, de la catedră, de la sculărie ? Şi dacă „dezertează” de acolo, CEL MULT ÎI TAIE ZIUA DIN SALARIU !

Regulamentele militare trebuiesc adaptate la CODUL CIVIL AL MUNCII.   Este mai mult decât evident că, prin simetrie, legea trebuie modificată şi prin acordarea unor drepturi militare, tuturor civililor.  În asentimentul militarilor disponibilizaţi, în rezervă sau în retragere din Câmpulung Moldovenesc şi noi propunem ca "acordarea gradelor de general şi amiral” să nu se mai facă de către preşedintele României prin avansarea coloneilor şi comandorilor, ci să se acorde în exclusivitate fotbaliştilor, handbaliştilor, tenismenilor, inclusiv profesorilor, medicilor şi chiar artiştilor, acest grad fiind asimilat sau echivalent al acestor categorii socioprofesionale. Funeraliile cu onoruri militare să nu fie rezervate doar pentru militarii căzuţi la datorie pentru ţară, ci şi actorilor, cîntăreţilor (cu deosebire maneliştilor celor dragi prezidentului nostru), sindicaliştilor, sportivilor căzuţi la datorie, ucişi de gloanţe, în slujba patriei !

          Mare e grădina Ta, Doamne ! Evident că mulţi.....încap în ea !

 

Colonel (r) DORIN FILIP

In ziua de 05 martie, in ziarul "Rasunetul" din Bistrita au fost publicate urmatoarele articole: "Despre principiul contributivitatii" de colonel in rezerva IOAN GAFTONE" si "Apelul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate la SOLIDARITATE"  de colonel in rezerva Dorin Fil;ip

Le vom reda in continuare:

Despre principiul contributivităţii

De la început vreau să subliniez că toate profesiile sunt importante şi dacă nu ar fi, desigur că nu ar exista. Oamenii sunt înnobilaţi de modul în care-şi exersează profesiile, de modul cum se dăruiesc lor.

Oricât am fi de capitalişti nu putem scoate totul la vânzare şi nu putem cumpăra unele lucruri, oricâţi bani am avea. Nu putem cumpăra ţara, poporul, pe Bunul Dumnezeu ! Nu putem, pur şi simplu, cumpăra nici măcar respectul celorlalţi ! Ce ar fi dacă ne-am muta de la o biserică la alta pentru o plasă goală sau pentru o pungă de zahăr ? Există lucruri ce nu se evaluează în bani şi nu se face comerţ cu ele ! Aşadar, pentru făcătorii de principii de guvernare, subliniez că oamenii nu se conduc după principii mecanice, inventate peste noapte şi neconfirmatede viaţa de zi cu zi. Există meserii care nu se pot evalua în bani şi nici în procente din PIB ! Aici evidenţiez că meseriile nu se evaluează pe o perspectivă de patru ani, cât un guvern ameţeşte oamenii şi tulbură apele. O meserie se evaluează istoric şi se pune în evidenţă pe parcursul a sute de ani. Desigur, asta într-o analiză serioasă, de tip strategic, făcută de oameni care au calificarea necesară, nu de către cei ieşiţi din croitoria unui făcător de liste. Ce vom fi fost noi, românii de-a lungul istoriei fără dascăli, fără aceşti adevăraţi apostoli ai neamului, care ne-au desţelenit minţile şi au ars în calea noastră ca nişte meteoriţi, luminându-ne calea ? Ce am fi fost, în lunga şi zbuciumata istorie, fără medici, fără preoţi, fără scriitori, fără jurişti, magistraţi, fără jandarmi şi poliţişti ? Ce am fi fost fără vocaţia lor ? Toate aceste meserii sunt meserii de vocaţie, de jertfă, generatoare de reguli, de morală ! Aceste meserii, atunci când poporul a fost în primejdie, s-au convertit în meseria armelor ! Toţi reprezentantii lor au devenit comandanţii şi soldaţii care au umplut golurile tranşeelor şi au făcut plinurile spitalelor ! Mulţi dintre ei nu au nici măcar o cruce la cap ! Prea mulţi poartă numele „dispărut“ sau „necunoscut“ – de la Oarba de Mureş, la Cotul Donului şi de la Odessa la Budapesta sau Praga !

Când  Dumnezeu a făcut lumea, nu a făcut-o jucând zaruri, ci temeinic şi aşa trebuie să învăţăm şi noi să conducem oamenii ! Principiul contributivităţii în  forma prezentată de un ageamiu, este un principiu electoral: eu îţi dau uleiul, tu îmi dai votul, ulterior îţi promit că îmi  voi exprima compasiunea faţă de tine ! O abordare mai serrioasă a contributivităţii ar fi evidenţiat că există mai multe forme de contributivitate. Nu putem rămâne în logica electorală: eu îţi dau banul, tu îmi dai votul !

Constantin Rădulescu Motru în lucrarea sa  Caracter şi destin se întreba ’’De ce ofiţerul nu este un simplu profesionist ?’’  şi tot el răspundea ‘’Pentru că bunul simţ ne spune că el îşi pune serviciile sale, nu la dispoziţia particularior, făcându-şi în acelaşi timp şi interesele sale, ci îşi pune serviciile sale – ceva mai mult chiar, zilele sale - la dispoziţia ţări ‘’  Profesionistul obişnuit îşi ordonează activitatea după cerinţele clienţilor. Ofiţerul, militarul în general, îşi ordonează activitatea după cerinţele Comandamentului suprem al armatei ! Militarul desfăşoară o activitate dificilă în vederea unui scop pe care, nici voinţa sa, nici mijloacele sale, nu-l pot schimba. Tot Constantin Rădulescu Motru spunea că ‘’nu războiul prin el însuşi asigură destinul popoarelor, ci virtuţile din sufletele celor ce fac războiul‘’

Doresc să vă prezint, în continuare, principiul contributivităţii aşa cum îl vedem noi militarii:

1. A contribui numai cu bani, pentru militar înseamnă a fi mercenar, fără sentimente şi fără obligaţii faţă de ţară, neam, popor !

2. Am jurat faţă de ţară, să dăruiesc mai mult decât o sumă de bani, să mă jertfesc pentru ca ceilalţi cetăţeni să trăiască, să poată primi pensiile până la adânci bătrâneţe, asumându-mi riscul de a fi recompensat, la rândul meu, cu o coroană de flori şi cu un ceremonial de  ziua eroilor...

3. Am contribuit la bugetul poporului meu şi nu al guvernelor temporare, cu o speranţă de viaţă mai mică decât a celorlalţi cetăţeni, dat fiind gradul ridicat de solicitare psihică şi fizică specific meseriei ...

4. Am contribuit cu un comportament exemplar înainte, pe timpul şi după Revoluţia din 1989, deşi  am fost pus în situaţia lui Apostol Bologa de a trage în confraţi, am ales să mor fizic (jumătate din morţii revoluţiei sunt militari !) sau profesional (acceptând nevoile reformei ).

5. Am contribuit, printr-o sinucidere nonviolentă (generalul Vasile Milea), care a atras sinuciderea colectivă a cadrelor militare prin aplicarea reformei.

6. Am contribuit cu suportarea unui statut umilitor pentru soldaţii profesionişti, care la 40 de ani au fost daţi afară din armată, fără nici un drept. Şi aceasta la vârsta la care un tată de familie are de făcut efortul financiar maxim (plecarea copiilor la facultate).

7. Şi ofiţerul şi soldatul s-au privit în ochi în acel moment neputincioşi. Cu o armată în genunchi nu se poate oferi siguranţă poporului !

8. Am contribuit cu nesiguranţa oferită de insuficienţa unui cadru legal de acţiune a armatei în stările de asediu şi de  urgenţă. Riscăm să intrăm în închisori, din această cauză, toţi ofiţerii de comandă ! Nici până astăzi, la peste 20 de ani, nu este reglemantat cadrul legal pentru aceste stări !

9. Am contribuit personal – şi colectiv - cu suportarea multor umilinţe văzând că, eu, prin rigorile Statutului cadrelor militare, am fost silit să văd  cum alţii se îmbogăţesc, prin faptul că sunt liberi să-şi folosească potenţialul intelectual, erau nestingheriţi de constrângerile constituţionale la care, eu, disciplinat, am înţeles să mă supun.

10. Am contribuit cu trecerea poverii educării copiilor pe seama soţiilor, obligaţi fiind să lucrăm la marile obiective economice la care dumneavoastră aveţi voie să faceţi parte din Consiliul Administraţiei şi noi nu.

11. Ca subiect colectiv, am contribuit cu multe eşecuri familiale, destrămări ale familiilor din cauza deciziilor clasei politice de a disloca şi redisloca unităţile militare când în vest, când în est !

12. Am contribuit cu suportarea umilinţei la care am fost supuşi în teatrele de operaţii, văzând cum alte armate, la acelaşi grad de risc, erau echipate şi plătite mult mai bine.

13. Am contribuit cu faptul că am fost mutat, personal, în 10 garnizoane de-a lungul carierei, cu mutarea copiilor mei la 10 şcoli până au terminat liceul, fapt ce a cerut din partea lor, eforturi de adaptare repetate !

14. Am contribuit cu faptul că soţiile, de cele mai multe ori, nu se puteau angaja imediat în garnizoanele unde eram mutaţi, iar acum, multe nu au vechimea necesară în muncă pentru a primi o pensie.

15. Am contribuit cu riscul de a fi îndepărtaţi din armată, dacă înainte de 1989, o rudă apropiată ar fi rămas în străinătate, sau ar fi fost condamnată.

16. Am contribuit cu riscul ca în fiecare an să fim îndepărtaţi din armată în situaţia în care, nu corespundeam baremelor medicale şi standardelor psihologice.

17. Am contribuit cu umilinţa la care ne-aţi supus mediatic, reinventând lupta de clasă, după ce, în vorbe, aţi condamnat comunismul.

18. Acum contribuim cu frica generată de încercarea de a rupe coeziunea armatei, prin asmuţirea gradelor mici împotriva gradelor mari, ca în anii Revoluţiei bolşevice din octombrie 1917 !  Vă asigur că aşa cum nu aţi reuşit să ne puneţi să tragem în 1989 în părinţii, fraţii şi surorile noastre şi ale soldaţilor noştri, nu veţi reuşi nici acum !

19. Am contribuit cu suportarea obrăzniciei cu care ne-aţi vândut cazărmile şi, în loc să folosiţi banii pentru dotarea cu tehnică modernă măcar a celor din teatrele de război, v-aţi îmbogăţit mai mult decât v-au permis idealurile Revlouţiei din 1989 !

20. Am contribuit cu umilinţa la care am fost supuşi când un coleg din teatrele de război a fost adus mort; ne-aţi lăsat singuri la funeralii, ascunzându-vă de ochii lumii înlăcrimate care, îndreptăţit, scrâşnea din dinţi !

21. Nicăieri în lume soldatul nu a putut fi dezlipit de ofiţer, inginerul de muncitor, fiul de tată şi armata de popor !

          Cetăţenii trebuie să înţeleagă că guvernarea sub semnul haiduciei nu este sănătoasă şi toţi haiducii pe care noi, la şcoală, am fost învăţaţi să-i apreciem, au sfârşit rău şi acum le putem rosti numele adevărat de: hoţi ! Sugerez guvernanţilor să nu mai practice şi să nu mai încurajeze haiducia, nu de alta, dar vedem că prea se jefuiesc băncile ziua în amiaza mare, se cam fură arme şi se cam trage pe stradă !

Dacă n-aţi ştiut, vă spunem noi militarii, că într-un stat – care nu este captiv sau eşuat – violenţa armată este monopol de stat, nu de stradă !

Solidar cu soldaţii noştri, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în mare parte cu membri având pensii de batjocură, ne vom bate pentru ca pensiile să crească în România, nu pe seama unor categorii sociale, ci prin aducerea la lumină a hoţiilor care se practică în îmbuibatele Consilii de administraţie alcătuite politic şi plătite cu miliarde de lei din banul public, în Agenţiile statului, fief-urile partidelor aflate la putere, loc de somn veşnic al clientelei politice. Şi mai sunt multe resurse pe care le-aţi acaparat cu o nesimţire nepedepsită de nimeni ! Nu puteţi voi, nişte neica nimeni, ajunşi la putere prin fraudă, să destructuraţi  Armata, Biserica, Justiţia, statul român în esenţa sa ! Reforma statului se face cu legea, cu Constituţia în mână, nu cu umorile voastre macabre ridicate la rang de lege ! Ne-aţi încuiat în cazărmi şi ne-aţi ciuntit toate drepturile pe care militarii le au pretutindeni în lumea civilizată ! Ne-aţi culpabilizat, ne ameninţaţi mereu, uitând că o mare mută poate ieşi din albia sa după (şi ca) o furtună înfricoşătoare !

Solidar cu soldaţii noştri activi, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate vă invită să luaţi act despre ce anume credem noi: ne umiliţi în fiecare zi, ne luaţi soldele, ne luaţi pensiile, ne asmuţiţi prin toate mijloacele împotriva fraţilor noştri din celelalte instituţii care constituie coloana vertebrală a statului român ! De vreo doi ani, din diletantism, sau mai grav poate, din rea credinţă şi programat, aţi şubrezit statul român prin tot ce aţi făcut. Luaţi-ne salariile, luaţi-ne pensiile – nu ne puteţi, însă, lua demnitatea cu care am servit ţara noastră ! Nu ne puteţi lua libertatea pe care ne-o acordă o Europă civilizată şi iubitoare de valori perene !

Martoră ne este lancea lui Horea ! Nu ne obligaţi să o scoatem din muzeul soldatului român !

 Treziţi-vă ! Ascultaţi murmurul poporului care crede în Biserică şi în Armată, în Justiţie şi în demnitatea românească, nu în lăcomia voastră nesimţită şi agresivă !

Colonel în rezervă Ioan Gaftone

APELUL SINDICATULUI CADRELOR MILITARE LA SOLIDARITATE !

Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi. Aceste principii sunt consemnate în art. 4,  alin. 1din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI.  Împotriva acestor principii fundamentale, încălcând fără ruşine această Constituţie, regimul Băsescu – Boc a început acţiunea pentru spargerea unităţii poporului român şi distrugerea solidarităţii cetăţenilor ţării ! Astfel, a iniţiat discreditarea Parlamentului, asmuţind poporul împotriva acestuia pentru a i se scădea credibilitatea, practic pentru a-l desfiinţa ! A continuat, apoi, cu învrăjbirea între profesii, categorii sociale, vârste, între funcţionarii statului şi cei din economia privată, între biserici, între cetăţenii din ţară şi cei din străinătate şi între zone geografice, prin împărţirea administrativă. Este continuarea firească, am zice noi, a luptei de clasa  introdusa de LENIN, dar ce este surprinzător, este faptul că ea funcţionează ca unsă şi după 20 de ani de la căderea acestei ideologii şi practici comunistoide ! Culmea este că această luptă de clasă este promovată de BĂSESCU şi partidul său care se reclamă a fi de dreapta, dar foloseşte metodele cele mai stângiste, adică ale extremei stângi ! («Să luăm de la bogaţii lor şi să dăm la săraci – pentru a le astupa gura») Băsescu s-a lăudat peste tot că el a fost primul care a condamnat COMUNISMUL ! Astăzi credem că este clar pentru imensa majoritate a cetăţenilor acestei ţări, mai puţin pentru fundamentaliştii şi pupincuriştii băsescieni că, de fapt,  declaraţia lui Băsescu a fost un truc la adăpostul căruia, el şi camarila sa, respectiv  guvernul BOC, încearcă să îşi ascundă incompetenţa. Evident că acest fapt constituie şi un paravan după care îşi împart banii şi funcţiile. GUVERNUL DE CUMETRIE  se ţine pe bani grei ! Dacă Prigoană a reuşit să îşi impună fiul pe lista de candidaţi pentru Parlament, după ce preşedintele partidului a avizat altă persoană, înseamnă că  doar banul este criteriul de funcţionare a respectivului SRL ! Dacă 75% din populaţia ţării apreciază că suntem pe un drum greşit, totuşi Băsescu numeşte acelaşi om şi acelaşi guvern.Vă propun dragi cetăţeni, să-l intrebăm: acum de ce nu se mai întoarce la popor ? Evident că raspunsul nu poate fi decât unul singur: pentru că acum, după ce şi-a atins scopul – a ajuns la putere, şi-a instalat camarila, gata, nu mai are nevoie de «bobor» ! Înainte de alegeri eram cetăţeni, eram sărutaţi prin pieţe şi eram chemaţi, cu toţii, cât mai mulţi posibil, dacă s-ar fi putut, chiar şi morţii, să vină să voteze pentru el şi gaşca lui nesăţioasă ! Am fost chemaţi să ne solidarizăm împotriva comunismului, împotriva mineriadelor, etc. Dupa vot, ne-am metamorfozat şi am devenit elemente de statistică, apoi am devenit contribuabili şi acum, vezi Doamne, rău platnici ! Dar  metamorfoza nu s-a oprit aici, am devenit consumatori ai bugetului, «înţelept» construit, ca să le fie lor şi găştii lor bine, şi mai grav, dacă inainte de alegeri nu eram destui pentru lupta împotriva  parlamentului, acum suntem prea mulţi şi avem neobrăzarea să avem şi pretenţii – adică pretindem ca Băsescu să se şi ţină de cuvânt, să-şi îndeplinească promisiunile făcute în campania electorală !

Obrăznicia poporului n-are margini. Mas media scoate zilnic la iveală matrapazlâcurile guvernanţilor, MAREA LOR JERTFĂ, IMENSUL LOR SACRIFICIU: salariul  «decent»  al lui IONUŢ POPESCU; la FONDUL PROPRIETETEA, 17 funcţionari au un fond de salarii de 2 MLIOANE EURO. Ba mai mult decât atât, IONUŢ  Popescu este în consiliul de administraţie la banca EXIMBANK şi primeşte o indemnizaţie de 60.000 euro anual, aceasta însemnând 5.000 euro lunar. Dacă cele 5.000 euro, le adunăm cu cei 370.000 euro pe lună, cât primeşte salariul de la Fondul Proprietatea, «tovarăşul» Ionuţ Popescu (numai el, dar ceilalţi ?) are venituri de peste 430.000 euro lunar, adică 4.160.000 euro anual ! Şi banii ăştia sunt din bugetul statului ! Să afle cetăţenii României că «luptătorul»  HOARĂ este membru în toate consiliile de administaţie din Oltenia, de unde, vai săracul de el ! – primeşte indemnizaţii barosane ! Să ştie tot natul că la Fondul Proprietatea au mai fost numiţi doi vicepresedinţi, evident, săracii, care au salarii «de mizerie», ia acolo, câteva mii de euroi pe lună ! Câtă obraznicie să îndrăznim să întrebăm dacă este adevărat că GRAŢIELA IORDACHE, GHEORGHE POGEA sau LUCIAN CROITORU sunt membri în mai multe consilii de administraţie, primind, (evident că pentru groaznicul lor sacrificiu !), mai mult de zece de mii de EURO lunar. Să se întrebe boborul, cine plăteşte cei 500.000 de EURO salariaţilor demişi de la FONDUL PROPRIETATEA şi înlocuiţi cu acoliţi PDL-işti ? Chiar şi la noi în judeţ, din nefericire, graba conducătorilor PDL-işti de a îi schimba pe toţi cu oameni de-ai lor, a determinat intrarea în eternitate a unor oameni de valoare, foarte tineri. Cine răspunde de pierderea acestor vieţi omeneşti ? Şi asta, cu atât mai mult cu cât, cei care au fost înlocuiţi samavolnic, au dat în judecată Statul român şi acum sunt puşi înapoi în drepturi şi li se plătesc despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-au suferit. Cine plăteşte ? Evident că noi toţi, adică noi ceilalţi contribuabili, plătim !

Pentru guvernul Băsescu – Boc solidaritate înseamnă să plătim noi oalele sparte de ei. Să plătim noi toate pagubele produse de incompetenţa lor. Numai în acest fel văd ei solidaritatea poporului. În rest, este clar că pentru acest guvern incompetent, solidaritatea poporului este mai putin importantă decât cea a partidului şi trebuie să-l credem pe domnul DOCTOR în drept ANTICONSTITUTIONAL !

În aceasta stare s-a născut o speranţă sub numele de SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE. Prin vocaţie şi construcţie, militarii sunt născuţi în zodia jertfei de sine pentru binele altora. Legea decebalică a SARMISEGETUZEI ne cere să murim pentru ca PATRIA să trăiască. Noi ştim să fim solidari, noi suntem cu adevărat loiali poporului din care facem parte şi vrem ca cetăţenii acestei ţări să vadă acest lucru ! De-a lungul istoriei, politicienii au dat vina unii pe alţii, şi-au schimbat culorile după conjuncturi, iar noi, militarii muream pe fronturi sau în prizonierate. Noi v-am însoţit de-a lungul istoriei şi nu

v-am părăsit niciodată. Împreuna am fost în închisori după cel de-al doilea război  mondial, împreuna am construit cele mai mari obiective economice ale ţării pe care actualii guvernanţi le-au vândut, şi astăzi se mândresc cu averile lor «legal» acumulate (foarte «legal» atâta timp cât între 1990 şi 1993 nu au mai existat legi de nici o culoare, legile anterioare fiind abrogate !). Aproape jumătate din morţii revoluţiei sunt militari în termen, subofiţeri şi  ofiţeri. Noi am asigurat triumful revoluţiei, chiar dacă, pe alocuri, s-au comis şi greşeli pe care ni le asumăm bărbăteşte. Noi, cadrele militare şi soldatii am fost în teatrele de război pentru ca ţara să fie primită în NATO şi UE, iar politicienii se laudă cu salariile de la Bruxelles. Noi, cadrele militare, v-am protejat vieţile în toate teatrele de operaţiuni şi am murit împreună cu voi pentru ca ţara să trăiască mai bine. Noi, ofiterii si subofiterii, trăim pericolul morţii împreună cu voi, soldaţii, pentru ca politicienii, în loc să ne cumpere tehnică modernă care să ne protejeze vieţile, îşi împart salariile în mii de euro !  Noi, cadrele militare, vă însoţim pe ultimul drum în timp ce politicienii se ascund de privirile înlăcrimate ale soţiilor şi părinţilor voştri !

          Profund solidari cu cei cărora le-am insuflat dragostea de ţară, cu părinţii şi bunicii vostri care au construit, cu jertfe nemărginite, această ţară, noi, membrii SINDICATULUI CADRELOR MILITARE, ne alăturăm suferinţelor voastre şi vă promitem că ne vom lupta, legal şi pentru pensiile voastre şi pentru mărirea lor !

Şi vă promitem acest lucru pentru ca să înţelegeţi faptul că nu noi avem mult, ci voi, injositor de putin ! Aveţi încredere în noi şi nu vă pierdeţi speranţa, mai ales că, de e fiecare dată, imediat ce au trecut alegerile, politicienii v-au uitat, noi nu !


                                                Col. (r) DORIN FILIP

In ziua de 04 martie in ziarul Rasunetul a fost publicat articolul "Sa ne asteptam la vremuri si mai grele" de colonel (r) FILIP DORIN

SĂ NE AŞTEPTĂM LA VREMURI ŞI MAI GRELE

 

          Mai zilele trecute, Adrian Vasilescu de la Banca Naţională, la întrebarea: „Când vom scăpa de criză?” – pusă de un jurnalist, a răspuns sceptic: „Numai Dumnezeu ştie când vom scăpa !”.

          Este evident că răspunsul dat a fost în deplină concordanţă cu politica haotică, lipsită de perspectivă şi de pragmatism a actualului guvern. Guvernul a îndatorat ţara aşa cum n-a fost ea niciodată. Şi, mai mult decât atât, o îndatorează din ce în ce mai mult. Îmi pare nespus de rău, dar viitorul copiilor noştri, a nepoţilor şi chiar a strănepoţilor noştri este amanetat de acest guvern – marionetă al lui Băsescu.

          Sigur că, în orice ţară capitalistă, nimic nu se poate dezvolta fără credit. Da, dar una este să iei credit pentru dezvoltare şi cu totul alta este să iei credit pentru îmbogăţirea ta şi a acoliţilor tăi ! Asfaltatorii drumurilor noastre naţionale sau chiar judeţene, mogulii PDL-işti, alde Videanu, Cocoş, Elena Udrea, Prigoană, fraţii Păunescu, Irinel Columbeanu – etc., s-au îmbogăţit şi se îmbogăţesc din contractele păguboase pentru statul român, dar bănoase pentru ei ! Măcar de s-ar vedea ceva în urma lor ! Adică – scăderea şomajului, creşterea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii, în general – dezvoltarea economică şi socială a României. În realitate ce vedem ? Îmbogăţirea şi mai puternică a celor bogaţi şi sărăcirea şi mai puternică a celor săraci. Asta este adevărata politică a lui Băsescu – Boc. (Îi trec nedespărţiţi, pentru că este mai mult decât evident că Boc este marioneta lui Băsescu!)

          Să vedem acum de ce neaşteaptă vremuri şi mai grele:

- în loc să se aplice un impozit gradual, măcar o perioadă de 2 – 3 ani, guvernul aplică impozitul forfetar de 16%, TVA-ul de 19%, la toată lumea. Ori la un salariu de 700 lei, un impozit de 16%înseamnă un minus 112 lei – adică omul primeşte doar 588 lei;

- urmează foarte curând eliminarea subvenţiilor în agricultură. Este foarte interesant, de ce în mai toate ţările Uniunii Europene produsele agricole autohtone sunt subvenţionate cu chiar până la 60%, iar la noi sunt eliminate cu desăvârşire. Ce ne poate spune actualul guvern despre acet fapt ?

- prin O.G. nr. 118/2009 pentru anul 2010 se elimină tichetele de masă;

- prin OG nr. 114/2009 se elimină, până în 2011, pensiile pentru agricultori;

- îngheţarea salariilor şi pensiilor în 2010; ba chiar scăderea salariilor mijlocii şi mici ale bugetarilor, şi, evident CREŞTEREA SALARIILOR acoliţilor băsescieni!

- scăderea punctului de pensie cu mult sub 45% din salariul mediu şi neindexarea pensiei cu rata inflaţiei. Ar mai fi de adăugat că în urma Legii salarizării unice, slariul mediu a scăzut de la 1.693 lei la sub 1.400 lei. Acest lucru va duce la scăderea TUTUROR PENSIILOR indiferent de mărimea lor !

- nedecontarea tichetelor de călătorie a pensionarilor;

- eliminarea alocaţiilor pentru copii;

- impozitarea TUTUROR pensiilor.

- recalcularea TUTUROR pensiilor după noua Lege a pensiilor unice ducând evident la scăderea lor pentru asigurarea economiei de 800.000 de euro la Buget, cât a promis guvernul ruşinii naţionale că va realiza.

          Sigur că la acestea se mai pot adăuga: coplata în sistemul sanitar, plata CAS şi de către pensionarii cu pensii sub 1.000 lei, etc., etc., etc.

          Pentru a-şi pune camarila în posturi de conducere, actualul guvern a suspendat abuziv salariaţii Secretariatului General al guvernului, chiar dacă aceştia erau funcţionari publici şi, dupâ Legea 188/1999, a Statutului funcţionarului public, nu avea voie să-i suspende. Ba, mai mult chiar, şi-au încadrat acoliţi numai dacă au depus un jurământ feudal de vasalitate. În loc să devenim o ţară modernă, actualul guvern ne trimite direct în feudalism ! Halal să-i fie !

          Tot abuziv a fost suspendat şi Consiliul de administraţie al Fondului Proprietatea, fapt ce a dus la plata celor daţi afară, a 500.000 de euro – salarii compensatorii. Această sumă şi altele pe care le-a plătit statul, adică noi toţi contribuabilii, pentru abuzurile unui guvern antinaţional, reprezintă peste 33.600 de pensii medii. Adică,  numai cu cei 500.000 de euro se puteau plăti într-o lună şi jumătate pensionarii judeţului nostru la valoarea unei pensii medii de 625 lei !

 

Col. (r) DORIN FILIP

În ziua de 03 martie, ziarul "Răsunetul" Bistriţa, a publicat articolul "Proiecţie bugetară de criză"

PROIECŢIE BUGETARĂ DE CRIZĂ

 

          Vă prezentam într-un pamflet anterior şi anume “Minciuna are picioare scurte”, aspecte clare ale manipulării grosolane de către actuala conducere politică a ţării, a datelor reale cu privire la criza economică din România. Nu contest că nu este o criză economică în ţara noastră. Contest, în schimb, metodele imorale folosite de gaşca lui Băsesecu, recte Boc şi-ai lui miniştri pentru ieşirea din această criză. Deviza, devenită emblemă pentru Băsescu şi Boc, respectiv pentru actuala guvernare este : « DEZBINĂ CA SĂ STĂPÂNEŞTI». Incepând cu 2009 au fost asmuţiţi părinţii şi copii lor împotriva profesorilor, profesorii de la şcoli şi licee, împotriva profesorilor universitari, bolnavii împotriva medicilor şi asistentelor, întreaga populaţie împotriva magistraţilor, alegătorii împotriva Parlamentului, credincioşii împotriva Bisericii, pensionarii împotriva pensionarilor, întreaga populaţie împotriva elementelor Sistemului Naţional de Apărare : Armată, SRI, Poliţie Jandarmeire, Sistemul deTransmisiuni Speciale, populaţia împotriva jurnaliştilor, a mas media, în general şi altele.

          Nu cred că mai trebuie să demonstrez cele prezentate anterior deoerece sunt suficiente argumente şi dovezi în acest sens. NICIODATĂ în România nu s-au creat atâtea potenţiale conflicte câte s-au produs din anul 2009 şi până astăzi de către o conducere politică iresponsabilă !

          Un alt motto al actualei conduceri politice îl constituie : «CALOMNIAZĂ, CALOMNIAZĂ CĂ ORICUM RĂMÂNE CÂTE CEVA ! » Adică, se ştie, cu cât umpli mai mult cu noroi adversarii politici sau de orice natură, cu atât sunt şanse să fie crezute spusele tale mincinoase, calomniatoare. Credeţi că mai sunt necesare exemple ? Citiţi mas media pupincuristă băsesciană şi veţi găsi suficiente !

          În fine, un alt principiu : «ASCUNDEŢI CU ORICE PREŢ ADEVĂRUL !»,

numai aşa pot fi manipulate masele, respectiv opinia publică ! Pentru a demantela manipularea, o să vă arăt acum UNDE SUNT CU ADEVĂRAT BANII DUMNEAVOASTRĂ DE SALARII ŞI PENSII      ! Citind cu atenţie Bugetul de stat al României băsesciene PE ANUL 2010, ce observăm noi ? Observăm că, precum afişele de pe drumurile ţării care arătau că «Aici sunt banii dumneavoastră», adică în gropile interminabile şi din ce în ce mai mari făcute de pe vremea când Băsescu era ministrul transporturilor, gropi rămase până astăzi, când ministru este Berceanu, şi Băsescu, preşedintele ţării, aşa şi banii dumneavoastră duşi în taxe, impozite, CAS-uri BLA-BLA-Bla-uri, aceşti bani se duc în marile găurii negre, după cum urmează:

- Administraţia prezidenţială are bugetul cu 23% mai mare decât în 2009; tot

aici, fondul de protocol al preşedintelui este cu 50% mai mare decât în 2009 ! Of şi aoleu ! Ce mai sacrificiu face domn prezident ! Halal să-i fie ! Ba chiar şi mai mult: pentru deplasările în străinătate ale preşedintelui s-a alocat o sumă mai mare decât a Senatului în acelaşi scop !

- Secretariatul general al guvernului are cu 32% mai mult ca în 2009 ;

- Ministerul public – cu 38% mai mult;  

- Curtea de Conturi, subordonată preşedintelui şi executând misiunile ordonate de acesta, este răsplătită cu un buget cu 55% mai mare decât cel din 2009 !

- Ministrul Elena Udrea are 68 de consilieri şi 830 de salariaţi;

- Fondul Proprietatea are un buget anual la fondul de salarii de 2.000.000 (două milioane de euro) pentru cei 17 salariaţi ai săi. Numai cele două milioane de euro reprezintă 12.800 de pensii a câte 625 (şase sute douăzeci şi cinci) lei ! Am dat exemplu Fondul Proprietatea, deoarece, îmi pun întrebarea: de ce se dau atât de mulţi bani acestor oameni care nu au despăgubit, spre exemplu, în Bistriţa decât un singur om în trei ani de zile ?

-  În ziua de joi, 25 februarie a.c., s-au prezentat pe mai toate posturile marile sacrificii făcute de Videanu şi acoliţii săi: PREMII de peste DOUĂ MILIARDE lei (vechi) – respectiv peste două sute mii lei noi, salarii lunare ale aceloraşi acoliţi – directori şi directoraşi – tot de peste 200 mii lei !!!

          Şi zilnic mas media scoate la iveală alte şi alte matrapazlâcuri doveditoare ale dictonului pe care l-am enunţat în pamfletul meu anterior: pentru cei care, întâmplător, ne conduc astăzi –  de la fiecare (adică de la tot poporul) după capacităţi, FIECĂRUIA (dintre „ai noştri”) DUPĂ NEVOI (nevoile lui Videanu, ale lui Cocoş, ale lui Băsescu, ale lui Udrea, ale lui Prigoană, ale fraţilor Păunescu – adică ale mogulilor NOŞTRI, etc.).

          Iată, aşadar, unde sunt banii dumneavoastră: în buzunarele lor şi ale nesăţioasei lor camarile ! Iată de ce, noi trebuie să ne sacrificăm: ca să le fie lor bine ! Dacă ar fost cu adevărat o conducere onestă, cinstită şi corectă ar fi folosit cu totul alte metode de a rezolva trecerea crizei ! În primul rând s-ar fi sacrificat ei, cu exemple demne de urmat ! A făcut-o vreunul ? Cred că exemplele de mai sus sunt mai mult decât concludente că, nu numai că n-au făcut nici-un sacrificiu, dar au şi profitat de sacrificiul celor mai nevoiaşi  (vezi cu adevărat ce este cu salariile nesimţite, cu protocoalele nesimţite, etc. !)  Apoi, în mod firesc, urma apelul adresat TUTUROR: „Oameni buni, în următorii doi ani va fi foarte greu pentru fiecare dintre noi. Vă solicităm ca pe această perioadă să acceptaţi scăderea progresivă a TUTUROR PENSIILOR, SALARIILOR sau a altor venituri”. Sigur că şi în această situaţie ar fi existat opinii negative, comentarii, etc. Dar era mult mai corect şi cinstit faţă de noi, faţă de cetăţenii acestei ţări.        

          Într-un viitor articol vă voi prezenta ce sacrificii trebuie să mai suporte poporul, pentru ca adevăraţii nesimţiţii să trăiască bine !

 

Col. (r) DORIN FILIP